Motivaţia de a lectura-problemă sau dilemă

Cît de uşor e să înveţi un copil să citească? Cît de repede găsiţi forţa să începeţi o carte? Pentru a da răspuns acestor întrebări trebuie să mă auto-critic 🙂 apropo,ador să fac asta. Am început să citesc în îndepărtatul 1998, adică cu un an înainte de a începe şcoala. Datorez acest progres, în primul rînd, mamei mele, care în virtutea profesiunii sale de pedagog, a început să mă înveţe buchia lecturilor. Am început cu bine-cunoscuta noastră Albinuţa, probabil cel mai reuşit abecedar. Mi-a plăcut şi a mers ca pe strună. Cariera mea de cititor a început cu operele lui Jules Verne. Îmi plăcea stilul lui, maniera în care transforma visul său iluzoriu în nişte romane absolut fantastice. Paralel cu Verne citeam Ion Creangă. De ce? Îl consider cel mai bun la capitolul basme. Nu ai avut copilărie dacă nu l-ai citit. Şi totuşi mama nu mă forţa să citesc. adesea era inversul, mă rupea de la fanteziile din carte în realitatea de zi cu zi.

De ce am început acest articol? Mi s-a adresat recent o întrebare de la o mămică foarte îngrijorată: Cum să îmi fac copilul să citească? Iată ce aş puncta eu de la bun început: NU POŢI SĂ ÎŢI FORŢEZI COPILUL SĂ CITEASCĂ!!!!! Asta o să aibă doar un efect invers şi va educa în el de facto doar o aversiune faţă de lecturi. Nu îi poţi băga pe gît autorii tăi preferaţi,doar fiindcă i-ai citit tu la vremea ta.

Soluţia e mai simplă decît credeţi: luaţi copilul într-o mini excursie într-o librărie şi purcedeţi la un mic experiment cu tentă psihologică. Observaţi ce îl tentează: culoare,formă, mai ales că la moment există o vastă alegere şi în domeniul literaturii pentru copii şi adolescenţi. Nu îi forţaţi alegerea. Lăsaţi-i mîina liberă şi chiar propuneţi-i să ia acasă cartea care i-a plăcut cel mai mult, indiferent de faptul dacă este sau nu potrivită vîrstei sale. Contează procesul şi nu uita-ţi: CITITUL TREBUIE SĂ FIE DOAR BENEVOL ŞI LA LIBERUL ARBITRU AL COPILULUI. Nu îmi arog calitatea de mare specialist,dar sper că acest mic sfat să prindă bine mămicilor interesate de bagajul educaţional al copiilor lor. Lecturi frumoase. Cu drag, Eu! 🙂