Excelent. Iată cuvântul care ar descrie romanul detectiv „Bestia” de Carmen Mola. Se cuvine aici să facem un preambul pentru a afla că autorul este de fapt un pseudonim, în spate fiind un trio format din Jorge Diaz, Agustin Martinez și Antonio Mercero. Tradus în română de Ana-Maria Tamaș, apărut la editura Trei și premiat cu prestigiosul „Planeta 2021”, romanul este un amestec omogen de genuri, de la thriller la roman de epocă, de la roman social la detectiv, toate într-o formă care îți captează și menține atenția într-o stare constantă de alertă.
Ne aflăm într-un Madrid al anului 1834. Orașul este devastat de o epidemie endemică de holeră. Oamenii se împart, voit și nevoit, în cei foarte săraci și cei foarte bogați. Doar că boala nu face nicio diferență. Pe fundalul aproape apocaliptic își face apariția Bestia, despre care nu se știe dacă e om sau o creatură mitologică, dar cert e că aceasta ucide cu ferocitate tinere fete din diferite pături sociale. Creatura operează cu atât sânge rece, încât victima rămâne aproape neidentificabilă.
Diego, un jurnalist destul de băgăcios, Donoso, un polițist rămas fără un ochi și căruia îi e lehamite de tot ce se întâmplă în jur, sunt prinși într-o anchetă pe viață și pe moarte. În calea lor mai apare Lucia, o fetiță cu păr roșcat care trebuie cu orice preț să-și salveze sora, și An, o aristocrată nefericită în propriul său mariaj, care decide să se aventureze într-o relație clandestină.
„Bestia” este un roman scris pe mai multe mâini, dar care, din punctul meu de vedere, se poate integra ușor la categoria cărților mari. Cu o perspectivă amplă asupra fundalului social, cu un impact masiv la capitolul creionarea personajelor, acesta reușește să transmită o serie de emoții, de senzații care pot da anxietate sau chiar frică cititorului.
Acest joc de scriere diferită între trei autori a rezultat într-un detectiv de amploare, care sondează probleme precum sărăcia, prostituția, neîncrederea în biserică și miturile legate de boala care secera locuitorii Madridului. În unele pasaje care descriu furia mulțimii sau spitalele în care duhnește moartea, am avut nevoie de o pauză, pentru a percepe deplinătatea tabloului.
Într-adevăr mixul stilistic în care au lucrat oamenii din spatele proiectului Carmen Mola ne-a adus o nouă perspectivă asupra răului și binelui, asupra luptei pentru supraviețuire într-un oraș al nebunii.
Le dau dreptate cititorilor care afirmă că este multă poezie în acest roman, pentru că afinitățile lirice se găsesc în descrieri sau dialoguri, în portretizările reușite ale personajelor. De o eleganță aparte, romanul ne transmite febra impacientării, febra agonizării în toată splendoarea sa.
Și ce este cel mai important, „Bestia” e un roman al parcursului. Nu impactul maleficului contează, ci acel drum sinuos pe care îl parcurg personajele spre adevăr.
Mă încumet să afirm că este unul dintre cele mai bune romane de suspans citite în ultimii ani. Este o carte pe care o citești de-a lungul a câteva zile sau nopți și care te va impresiona suficient cât să vrei să le povestești tuturor despre el.
Lecturi frumoase!
Fata Cu Cartea 